K. H. Borovsky, editorul ziarului Národní noviny şi a suplimentului Včela încearcă să îl contacteze pe G. Bariţiu, observând asemănarea dintre ideile naţionale propagate în publicaţia cehă şi în Foaie pentru minte, inimă şi literatură a lui Bariţiu.
Idealurile Revoluţiei din 1848 sunt împărtăşite de ambele popoare, presa din Transilvania urmărind îndeaproape acţiunile lui Palach.
1891: o delegaţie română în frunte cu Gheorghe Maior face o vizită la Praga.

Relaţiile ceho - române în domeniul ştiinţelor şi în cel social:

· 1879: B. P. Hasdeu susţine o conferinţă despe români şi aromâni la Praga .

La Cernăuţi , arhitectul ceh Josef Hlavka, întemeietorul Academiei Cehe de Ştiinţe şi Arte, a proiectat câteva clădiri de cult.

· În jurul anului 1825: se stabileşte la Iaşi medicul ceh Jakub Cihak, care a contribuit la înfiinţarea Academiei Mihăilene (unde a predat ştiinţele naturii).

· Începând cu 1858 a trăit în Ţara Românească doctorul Iacob Felix (născut în 1832 la Hořice în Boemia de nord) care a fost profesor la Universitatea din Bucureşti, mai târziu decan al Facultăţii de Medicină şi a condus Spitalul Orăşenesc. A fost ales membru al Academiei Române.

· din anul 1835: Pictorul ceh Anton Chládek a trăit în România şi a fost primul profesor al marelui pictor român Nicolae Grigorescu.

Scriitorul Nicolae Filimon traversează oraşele Brno şi Praga în drumul său în Italia. Impresiile de călătorie au fost publicate în Escursiuni în Germania meridională. Memorii artistice, istorice şi critice.

· 1871: în ziarul praghez Národní listy apare foiletonul Bukurešt´ (Bucureşti) de Jan Neruda, celebru scriitor, poet şi ziarist ceh care a vizitat Romînia în 1870. Traducerea în lb.romînă a acestui text interesant este cuprinsă în volumul Călătoria, J.Neruda (Ed.Univers, 1984, traducător Helliana Ianculescu). Pe strada Nerudova se află Palatul Morzin, una din cele mai frumoase construcţii baroce de factură laică din Praga, astăzi sediul Ambasadei României la Praga.

· Septembrie 1869: Mihai Eminescu se află pentru câteva zile la Praga. A locuit la fratele său Serban pe strada Lípová nr.6. Din această perioadă dateaz unul din portretele sale cele mai cunoscute, portret realizat de fotograful ceh Jan Tomáš în atelierul său din Václavské náměstí

· 1879 (ianuarie): B.P.Haşdeu ţine la Praga o conferinţă despre românii şi aromânii din Pensinsula Balcanică.

· La sfârşitul secolului apar primele traduceri din literatura română: Moara cu noroc a lui I. Slavici (1889), Năpasta şi alte nuvele de I.L.Caragiale (1885). Din literatura cehă a fost editată la Sibiu în limba română Bunica de B. Němcová (1885).

· 1882: Universitatea Carolină din Praga devine a cincea universitate din afara României (după cele de la Petrograd, Torino, Budapesta şi Viena) la care încep să se predea cursuri de limba romînă. Meritul principal revine profesorului de filologie romanică Jan Urban Jarník (1848-1923), excelent cunsocător al limbii române şi pasionat filoromân, membru de onoare al Academiei Române. In prezent la facultatea de litere a Universităţii Caroline funcţionează o secţie de limba şi literatura romînă condusă de prof.Libuše Valentová.

· 1891: expoziţia jubiliară de la Praga este vizitată de o numeroasă delegaţie de români din Transilvania. Condusă de Aurel Mureşan delegaţia a stabilit primele contacte cu oamenii politicieni cehi.

· 1896: apar la Praga însemnările de drum întitulate Po Dunaji do Rumunska (Spre România pe Dunăre) de E.F.Mírohosrký, cuprinzând aminitirle unui cartograf militar trimis în 1856 în Muntenia unde a lucrat şase luni. Textul este însoţit de numeroase schiţe desenate de autor

· 1901: apare la Praga cartea Bukurešt´ (Bucureşti), note de călătorie ale ziaristului şi scriitorului ceh Josef Štolba care a vizitat România în 1898.

· 1912: apare la Praga nuvela lui Caragiale (O făclie de paşti) (Velikonoční svíce) în traducerea în limba cehă a lui Antonin Křečan, profesor de limba română la un liceu comercial din Praga, iar după război la Universitatea Carolină.